Riscurile aduse de majorarea salariului minim pe economie

Salariul minim pe economie noiembrie 2018. Creşteri salariale noiembrie 2018. Confederația Patronală Concordia a anunţat că nu este de acord cu intenția Guvernului de majorare a salariului minim pe economie de la 1 noiembrie 2018.

Creşteri salariale noiembrie 2018. Netransparenţă

Unul dintre motive este faptul că majorarea se va face printr-o Hotărâre de Guvern.

Prin urmare, nu se ţine ține cont de un mecanism transparent, legat de factorii obiectivi de evoluție a economiei României, care să determine predictibilitatea salariului minim.

„Cu toții ne dorim, în mod legitim, venituri cât mai mari, care să ne asigure un trai mai bun, iar angajatorii responsabili sunt conștienți, mai ales când se confruntă cu o acută lipsă a forței de muncă, de faptul că un nivel cât mai ridicat al salariului este un stimulent important pentru ocuparea unui loc de muncă”, spun reprezentanţii confederaţiei.

Salariul minim pe economie noiembrie 2018. Se încurajează munca la negru

Însă, cu toate acestea, Confederația Patronală Concordia atrage atenția că orice majorare a salariului minim, fără o fundamentare serioasă și responsabilă a efectelor acestei măsuri în economie, încurajează munca la negru și expune economia la riscul major al desființării a mii de locuri de muncă.

Salariul minim pe economie noiembrie 2018. Inflaţie

De asemenea, o creștere nesustenabilă a salariului minim pe economie va fi rapid erodată de inflație. La aceasta se adaugă şi alte dezechilibre care deja se constată în economia națională.

„Partenerii sociali au solicitat în permanență și și-au manifestat constant disponibilitatea pentru stabilirea de către Guvern, printr-o consultare reală cu patronatele și sindicatele reprezentative, a unui cadru predictibil de ajustare a nivelului salariului minim, care să se bazeze pe indicatori economici relevanți și verificabili la nivelul cât mai multor sectoare economice, dar în special la nivelul acelora unde incidența salariului minim este cea mai pregnantă”, mai spun reprezentanţii confederaţiei patronale.

Creşteri salariale noiembrie 2018. Capacitatea economiei

Fără a nega dorința legitimă pentru venituri salariale mai mari, sursa citată susţine însă nevoia ca majorările salariale să fie corelate cu capacitatea economiei de a le susține într-un mod durabil și realist.

Creşteri salariale noiembrie 2018. Economia este vulnerabilă

De asemenea, creşterea salariului minim va vulnerabiliza economia şi piaţa muncii.

„Din păcate, desconsiderând cerința justificată a partenerilor sociali de stabilire a unui mecanism transparent și obiectiv de ajustare, Guvernul continuă politica de majorare discreționară a salariului minim, vulnerabilizând și mai mult economia și piața muncii”, conform specialiştilor din cadrul Confederației Patronale Concordia.

Citeşte şi Ce este coaching-ul? Tehnici simple pe care le poţi aplica

 

Articolul Riscurile aduse de majorarea salariului minim pe economie apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original

Cea mai mare provocare din 2019: instabilitatea fiscală

Instabilitatea fiscală este marea provocare pentru anul 2019. Și, în acest context, investitorii au estimări rezervate privind economia, afirmă oamenii de afaceri chestionați în cadrul KeysFin Business Focus 2019. Conform datelor barometrului, impredictibilitatea legislației fiscale va influența semnificativ apetitul investitorilor, atât români cât mai ales străini, pentru deschiderea unor noi afaceri în România.

Instabilitatea fiscală. 800 de modificări efectate în 2018 în legislația fiscală

Cele peste 800 de modificări de anul trecut în legislația fiscală, culminând cu controversata ordonanță privind „lăcomia’’, emisă în decembrie 2018, au influențat în mod semnificativ percepția investitorilor privind evoluția economică a țării noastre în anul care tocmai a început.

Conform datelor celei de-a IX-a ediții a barometrului semestrial privind perspectivele economiei, 82% dintre oamenii de afaceri au trecut incertitudinea legată de fiscalitate pe primul loc în topul provocărilor din 2019.

Instabilitatea fiscală. Problemele s-au accentuat

Comparativ de barometrul de opinie din 2018, experții de la KeysFin au remarcat creșterea gradului de incertitudine privind perspectivele fiscale cu peste 6%, semn că problemele s-au accentuat în acest segment.

Dacă în 2018, pe locul al doilea la capitolul riscuri pentru economie, oamenii de afaceri situau inflația, în 2019 scăderea investițiilor reprezintă principala preocupare, dincolo de fiscalitate.

Instabilitatea fiscală. Scădere a investițiilor

64% dintre cei intervievați se așteaptă la o scădere a investițiilor în economie, pe fondul înrăutățirii perspectivelor macroeconomice.

„2019 se anunță a fi un an de standby pentru mulți dintre investitori. Lipsa de predictibilitate a deciziilor administrative, evoluția pieței valutare, constrângerile semnificative din domeniul finanțărilor și accentuarea crizei din piața muncii vor influența în mod semnificativ apetitul investițional”, arată datele KeysFin Business Focus 2019.

Reducerea investițiilor private în economie, mai ales a celor greenfield, cu potențial de dezvoltare pe orizontală, va fi influențată și de posibila restrângere și scumpire a creditării, pe fondul măsurilor administrative anunțate de autorități.

Instabilitatea fiscală. Scumpirea creditării

„57% dintre investitori au indicat scumpirea creditării drept una dintre principalele provocări din 2019. Ordonanța lăcomiei va determina instituțiile financiare să își reconsidere business-urile din România, iar consecințele s-ar putea vedea într-o scumpire a creditării și o reducere a liniilor de finanțare pentru business-ul românesc. Aceste măsuri vor influența semnificativ percepția investitorilor străini, iar o retrogradare a României de către agențiile de rating nu este exclusă’’, se spune în analiză.

Instabilitatea fiscală. Deprecierea leului

Lista riscurile continuă cu:

• deprecierea leului (estimată de 43% dintre respondenți)
• blocajul financiar (36%)
• creșterea prețurilor la utilități (27%)
• criza de pe piața forței de muncă (23%)

De asemenea, investitorii au mai menționat la capitolul riscuri pentru economie:

• „zgomotul” de pe scena politică
• o posibilă înrăutățire a situației economice mondiale.

Instabilitatea fiscală. Evoluția leului în 2019

Puseul inflaționist din economia românescă este preconizat să continue și în acest an. Acesta este influențat, printre altele, de:

• deciziile administrative privind suprataxarea furnizorilor de energie
• evoluția prețurilor la nivel mondial.

Întrebați la ce cotație va fi tranzacționat euro în S1, majoritatea investitorilor (55%) au indicat intervalul 4,68-4,7 lei. În plus, există o perspectivă de trecere peste acest nivel în a doua parte a anului.

21% dintre investitorii chestionați de Keysfin văd euro peste pragul de 4,7 lei. În plus, 24% au evitat să se pronunțe. Ei consideră că previziunile sunt greu de făcut, având în vedere evoluția prea puțin predictibilă a cursului valutar.

„Modul în care Banca Națională va gestiona politica monetară, în tandem cu măsurile fiscale anunțate sau preconizate de Guvern, va fi extrem de important pentru investitori, pentru starea de spirit a acestora. Într-o economie încă fragilă, slab capitalizată, cu multiple dezechilibre, cu o balanță comercială tot mai dezechilibrată și tot mai multe incertitudini privind finanțarea deficitului bugetar, evoluția leului în raport cu principalele valute va reprezenta un barometru semnificativ privind starea economiei”, estimează analiștii de la KeysFin.

Instabilitatea fiscală. Politica monetară

Totodată, o eventuală înăsprire a politicii monetare în acest an este de anticipat.

„Chiar dacă BNR a păstrat dobânda cheie la începutul acestui an, nu este exclus ca, pe parcursul următoarelor luni, să își modifice poziția, în funcție de situația din economie. Perspectivele dezastruoase remarcate de BNR în analiza privind impactul ordonanței guvernamentale asupra profitabilității băncilor ar putea să reprezinte un argument semnificativ”, afirmă experții.

Mediul de Afaceri din România. Cele mai performante sectoare

Studiul arată că sectorul comerțului, industria prelucrătoare, transporturile, construcțiile și agricultura vor genera cele mai mari cifre de afaceri.

„Într-o economie slab capitalizată, comerțul va continua să genereze cele mai multe insolvențe și falimente, pe fondul accentuării blocajului financiar. Sectorul construcțiilor se anunță a fi, totodată, un domeniu sensibil, perspectivele unei încetiniri a cererii în sectorul imobiliar, pe fondul limitării accesului la creditare urmând să genereze un posibil puseu negativ. Pe ansamblul economiei, riscurile se vor accentua, astfel că utilizarea serviciilor de business information și credit risc management, cele care îți spun concret cu cine faci afaceri și ce riscuri comportă business-ul, trebuie să fie în prim-plan”, au mai declarat experții.

Citește și 2018, un an dificil pentru piața de recrutare din România

 

Articolul Cea mai mare provocare din 2019: instabilitatea fiscală apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original

Olguţa Vasilescu: Guvernul mai are nevoie de bani de pensii în urma unei legi din iulie/ Eugen Teodorovici: I-am spus lui Dăncilă să ne axăm pe mesajul „Economie, economie, economie”

Ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat la Mamaia că Guvernul este în situaţia în care mai are nevoie de bani de pensii, pentru că în iulie a apărut o lege care creşte pensiile pentru două grupe pe muncă: ”Iohannis nu a înţeles că rectificarea nu se face pe bucăţi”. Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a declarat, la Şcoala de Vară a Femeilor PSD,că a rugat-o pe Viorica Dăncilă ca Guvernul să se axeze mai mult pe mesajul „Economie, economie, economie". El a mai spus, în glumă, că şi-ar dori să fie preşedintele onorific al Organizaţiei de Femei.

Articol original

Eugen Teodorovici: I-am spus lui Dăncilă să ne axăm pe mesajul „Economie, economie, economie”

Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a declarat, sâmbătă, la Şcoala de Vară a Femeilor PSD,că a rugat-o pe Viorica Dăncilă ca Guvernul să se axeze mai mult pe mesajul „Economie, economie, economie". El a mai spus, în glumă, că şi-ar dori să fie preşedintele onorific al Organizaţiei de Femei.

Articol original

Laureatul Nobelului pentru Economie: Richard Tahler, specialist in economie comportamentala - HotNews

HotNews Laureatul Nobelului pentru Economie: Richard Tahler, specialist in economie comportamentala HotNews Luni in jurul pranzului (ora Romaniei) a fost anuntat castigatorul ultimului premiu Nobel acordat in acest an, cel pentru Economie: economistul american Richard H. Thaler (72 de ani), acestuia acordandu-i-se importanta distinctie pentru “contributia sa … Premiul Nobel pentru Economie ia fost acordat lui Richard…

Articol original

Companii în insolvență 2018. De ce eșuează investitorii?

Companii în insolvență 2018. Peste 100.000 de investitori și-au închis afacerile sau se află în dificultate în 2018, arată o analiză Sierra Quadrant. Astfel, deși economia crește cu cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, business-ul pare că se adâncește în probleme.

Potrivit cercetării, nu mai puțin de 100.000 de firme și-au închis porțile sau au intrat în insolvență în primele 10 luni din acest an. Nivelul este cu peste 5000 mai multe decât în perioada similară din anul trecut.

Companii în insolvență 2018. Motivele eșecului

Resursele financiare insuficiente, investițiile greșite și lipsa unei strategii de risc fundamentată pe realităţile din economie sunt principalele motive ale eșecului în business-ului.

116.952 de firme se află, la ora actuală, într-o situație de risc. Multe dintre ele și-au închis deja activitatea. Datele arată că sunt cu 5639 mai multe companii în dificultate decât în primele 10 luni din anul 2017.

Companii în insolvență 2018. 7026 de firme au intrat în insolvență

În perioada analizată, 7026 de firme au intrat în insolvență, 15.014 și-au suspendat activitatea, 65.631 au fost radiate, iar 29.278 au fost dizolvate, potrivit datelor publicate de Registrul Comerțului.

Astfel, numărul firmelor dizolvate a crescut cu 20,7%, în timp ce suspendările de activitate au crescut cu 13,3%.

”Aproape 30.000 de firme au fost dizolvate în acest interval, într-o creștere semnificativă față de 2017. Un semnal al scăderii apetitului pentru investiții, urmare a înrăutățirii condițiilor din economia reală, puternic grevată de blocajul financiar și de lipsa finanțării”, afirmă analiștii de la Sierra Quadrant.

Totuși, numărul companiilor intrate în insolvență s-a redus cu 4,33%, iar cel al firmelor radiate cu 1,26%.

Per ansamblu, în țara noastră activează 914.415 firme și 394.790 persoane fizice autorizate.

Companii în insolvență 2018. Cu ce greșesc investitorii?

Într-o economie în care peste 80% dintre firme sunt din zona microîntreprinderilor, să faci afaceri sustenabile este o adevărată provocare, spun specialiștii de la Sierra Quadrant.

Capitalizarea insuficientă este unul dintre motivele pentru care cele mai multe companii eșuează.

Companii în insolvență 2018. Creditul furnizor

”Într-o economie în care creditul furnizor s-a extins îngrijorător de mult, firmele insuficient capitalizate cad pradă blocajului financiar, neîncasarea unor facturi într-un termen optim ducând la suspendarea activității. Dincolo de blocajul financiar, multe dintre firmele ajunse în insolvență, de exemplu, nu au planuri de investiții bine conturate, cu strategii de risc, iar dacă le au, acestea nu țin cont de realitățile din economie”, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator al Sierra Quadrant, practician de peste 20 de ani în domeniul insolvenței.

Companii în insolvență 2018. Accesul dificil la finanțare

Un alt motiv este reprezentat de faptul că firmele nu reușesc să facă față provocărilor din economie îl reprezintă accesul dificil la finanțarea bancară.

De asemenea, multe firme eșuează din cauza unei slabe pregătiri economice a investitorilor.

”Educația financiară reprezintă o reală problemă în economie. Sunt prea mulți cei angrenați în business care acționează din impuls, din fler, și prea puțin pe considerente solide, economice. Așa se ajunge la investiții peste posibilități în clădiri, mașini etc. sau la acordarea excesivă de dividende fără a ține cont de dinamica financiară a afacerilor”, afirmă Ovidiu Neacșu.

Companii în insolvență 2018.  Campioni la eșec

Analiza mai arată că cel mai riscant mediu de afaceri, judecând după numărul mare de firme aflate în dificultate, este în Bucureștiul, cu:

• 1372 de insolvențe,
• 1646 de firme suspendate,
• 10446 societăți radiate,
• 5779 firme dizolvate

Companii în insolvență 2018.  Domenii riscante

”Comerțul reprezintă cel mai riscant domeniu investițional, cu 2210 insolvențe, 4557 de suspendări de activitate, 18342 firme radiate și 9166 de firme dizolvate. Urmează construcţiile, tranzacțiile imobiliare, sectorul HORECA și transporturile, domenii cu un grad ridicat de risc. Iar din urmă vin puternic serviciile și activitățile culturale, sectoare în care s-au înregistrat și cele mai ridicate rate de radieri față de anul precedent, de peste 30%”, arată analiza.

Companii în insolvență 2018. Clasamentul pe județe

În clasamentul firmelor intrate în insolvență în 2018, Bucureștiul este urmat de județele Bihor (487), Timiș (374), Constanța (362), Iași (337), Cluj (257), Brașov (232). La polul opus se află județele Covasna (42), Sălaj (46), Botoșani și Călărași (49), Mehedinți (53), Gorj (54), Teleorman (56), Ialomița (57) și Dâmbovița (59).

Interesant este faptul că în Satu Mare s-a înregistrat cea mai ridicată creștere a numărului de firme intrate în insolvență, de 69,4%.

În ceea ce privește situația firmelor suspendate în acest an, Capitală este urmată în clasament de Bihor (818), Cluj (677), Constanța (600), Prahova (558) și Neamț (549), în timp ce județele cu cele mai puține asemenea situații sunt Ialomița (75), Covasna (127), Brăila (142), Gorj (149), Caraș-Severin (156), Tulcea (155), Giurgiu (160), Teleorman (167), Botoșani (192).

În Vrancea a fost raportată cea mai ridicată creștere a numărului de firme suspendate, de 37%.

Companii în insolvență 2018. Firme radiate

La capitolul firme radiate, Capitala este urmată de Cluj (2812), Timiș (2643), Iași (2614), Constanța (2433), Bihor (2371), Prahova (2206) și Dolj (2100), iar în topul firmelor dizolvate de Timiș (1561), Cluj (1352) și Constanța (1316).

Cea mai ridicată creștere a numărului de firme radiate a fost înregistrată în Dâmbovița, de 34,5%. În ceea ce privește firmele dizolvate, cel mai mult a crescut numărul celor din Botoșani,cu 87,3%.

”Sub mirajul câștigului, există mulți oameni de afaceri care închid ochii la creditul furnizor, care nu iau în calcul costurile aferente întârzierii plăților, care încearcă să vadă jumătatea plină a paharului, ignorând semnalele de alarmă”, afirmă experții de la Sierra Quadrant.

Citește și Comunitatea Greenfield a plantat 1.000 de puieți în Pădurea Băneasa

 

Articolul Companii în insolvență 2018. De ce eșuează investitorii? apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original

Olguţa Vasilescu: Guvernul mai are nevoie de bani de pensii în urma unei legi din iulie/ Eugen Teodorovici: I-am spus lui Dăncilă să ne axăm pe mesajul „Economie, economie, economie”. Unii vor ca PSD să nu asigure preşedinţia Consiliului UE

Ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat la Mamaia că Guvernul este în situaţia în care mai are nevoie de bani de pensii, pentru că în iulie a apărut o lege care creşte pensiile pentru două grupe pe muncă: ”Iohannis nu a înţeles că rectificarea nu se face pe bucăţi”. Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a declarat, la Şcoala de Vară a Femeilor PSD,că a rugat-o pe Viorica Dăncilă ca Guvernul să se axeze mai mult pe mesajul „Economie, economie, economie". El a mai spus, în glumă, că şi-ar dori să fie preşedintele onorific al Organizaţiei de Femei. Acesta a mai adăugat că încearcă scoaterea de la guvernare a partidului pentru ca social-democraţii să nu fie la putere atunci când România va exercita în premieră preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Articol original

Sorin Cîmpeanu, somat să nu modifice criteriile de acordare a burselor: 'Educația este o investiție, nu un cost'

Mai multe asociații de elevi din România îi cer ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, să nu modifice criteriile de acordare a burselor de merit și să asigure cuantumuri minime care să corespundă nevoilor elevilor. „Educația este o investiție, nu un cost”, spune Ariana Dudună, președinte AEC.

Asociația Elevilor din Constanța (AEC), Asociația Elevilor din Bacău (AEBc), Asociația Elevilor din București și Ilfov (AEBI), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM) și Asociația Vâlceană a Elevilor (AVE) îi cer lui Sorin Cîmpeanu să nu modifice criteriile pentru acordarea burselor, după ce ministrul Educației a declarat că va modifica criteriile pentru acordarea burselor de merit începând cu semestrul al doilea, trecând media necesară de la 8,5 la 9,5.

Potrivit elevilor, argumentul ar fi că rezultatele obținute la orele online sunt rezultate distorsionate. „Subliniem inconsistența în declarații, având în vedere faptul că elevii vor beneficia, din semestrul viitor, de burse conform notelor obținute în semestrul actual, semestru desfășurat fizic”, spun elevii, conform Mediafax.

Aceștia subliniază că potrivit declarațiilor ministrului, cuantumul minim de semestrul viitor va fi atât pentru bursa de merit, cât și pentru bursa de ajutor social, de 200 de lei, iar pentru bursa de performanță 500 de lei.

„Menționăm faptul că cele două tipuri de burse corespund unor nevoi diferite, bursa de ajutor social adresându-se elevilor care fac parte din grupuri aflate la risc de abandon școlar, ce au nevoie de fonduri suplimentare pentru a ajunge în mod echitabil la școală. Astfel, considerăm necesar ca aceasta să fie cel puțin egală cu bursa de performanță. Aceste cuantumuri, similare cu cele din trecut, par a fi propuse din pix, fără o analiză reală în spate și fără a se raporta la nevoile la care ele corespund. Apreciem că cea mai bună modalitate de a acorda bursele elevilor este în funcție de salariul minim brut pe economie, iar în acest sens, solicităm Ministrului Educației să își repare greșeala de a anunța public o tăiere a burselor”, propun cei din asociațiile de elevi.

Ei îi propun ministrului ca bursa de merit să fie 10% din salariul minim brut pe economie, bursa de studiu, de 15% din salariul minim brut pe economie, bursa de ajutor social, de 25% din salariul minim brut pe economie, iar bursa de performanță, tot de 25% din salariul minim brut pe economie.

De asemenea, subliniază faptul că Guvernul actual este interimar, și că stabilirea de către acesta a unor tăieri ale burselor și modificări ale criteriilor de beneficiere ce vor avea efect din semestrul viitor este o măsură riscantă, cauzând o incertitudine în rândul elevilor.

Astfel, elevii îi solicită ministrului educației, Sorin Cîmpeanu, să nu modifice criteriile de acordare a burselor de merit și să asigure cuantumuri minime care să corespundă nevoilor elevilor.

„Cuantumurile minime sunt din nou făcute din pix, criteriile pentru a beneficia de burse de merit se doresc a fi modificate, bursa socială, care ar trebui să combată abandonul școlar, este mai puțin de jumătate din bursa de performanță. Ceea ce se întâmplă este strigător la cer, iar Guvernanții trebuie să înțeleagă, odată pentru totdeauna, că educația este o investiție, nu un cost.”- Ariana Dudună, președinte AEC

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.
Articol original

Prima reacție a lui Cîțu la gafa lui Vîlceanu: „Salariul minim net va fi 1.600 de lei când va permite economia”

"Domnul ministru al Finanţelor era optimist, vedea în viitor cât o să fie salariul minim pe economie. (...) A fost o gafă. Cu siguranţă, astăzi aţi discutat foarte mult despre acest lucru. A fost deliciul presei, dar în acelaşi timp, astăzi, au fost anunţate nişte lucruri foarte importante pentru economie pe care ar trebui să le repete şi o să-i spun să le repete. Acum ştie (n.r. cât e salariul minim pe economie)", a spus Florin Cîţu, marţi, la Parlament, după şedinţa Coaliţiei.

Referindu-se la faptul că el nu a ştiut preţul unei pâini, Cîţu a explicat: "Într-o economie de piaţă, şi asta e partea cea mai frumoasă într-o economie de piaţă, oferta este abundentă. Nu suntem ca în comunism, cu un singur preţ la pâine. De aceea pâinea are mai multe preţuri, ca orice alte produse. Eu am fost foarte onest şi v-am spus despre mine".

Ministrul Finanţelor a fost întrebat marţi, într-o conferinţă de presă, care este salariul minim net în România.

"Salariul minim net în România este în jur de 1.600 de lei. Este 2.380 salariul minim brut, deci nu are cum să fie 1.300 lei", a comentat Vîlceanu, după ce jurnaliştii i-au atras atenţia că salariul minim net este 1.386 lei.

Întrebat recent dacă ştie cât costă o franzelă, premierul Florin Cîţu a răspuns că el nu mănâncă pâine. 

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.
Articol original

Numărul rău-platnicilor din economie, în creştere: peste 670.000 de ... - Economica.net

Economica.net Numărul rău-platnicilor din economie, în creştere: peste 670.000 de … Economica.net … de români înregistrează restanţe la bănci şi IFN-uri. 27 noi, 11:35 | Agerpres. Numărul rău-platnicilor din economie este în creştere, peste 670.000 de români înregistrând în prezent restanţe la bănci şi IFN-uri, iar numărul lor a crescut de la o … Numărul rău-platnicilor din economie, în creștere; peste 670.000 de …AGERPRES toate…

Articol original

Salariul minim pe economie creste de la 1 februarie - Conso

stirileprotv.ro Salariul minim pe economie creste de la 1 februarie Conso Salariul minim pe economie creste la 1.450 de lei de la 1 februarie 2017, sustine noul Executiv. Majorarea este de 16% fata de nivelul precedent, de 1.250 de lei, stabilit in mai 2016. In plus, actul normativ va impune si amenzi pentru angajatorii care … Salariul minim pe economie ar putea creste cu 16%, de la 1 …stirileprotv.ro Salariul minim 2017: Cât vor…

Articol original

Salariul minim pe economie pentru anul 2017 va fi stabilit de viitorul ... - Mediafax

Mediafax Salariul minim pe economie pentru anul 2017 va fi stabilit de viitorul … Mediafax Valoarea salariului minim pe economie pentru anul 2017 va fi stabilită de viitorul Guvern. Actualul Executiv, aşa cum a anunţat în Consiliul Naţional Tripartit din 12 decembrie, a decis să menţină actualul salariu minim, de 1.250 de lei, a anunţat joi … Salariul minim pe economie rămâne 1250 de lei. Eventuala …RomaniaTV.net Liviu Iolu: Nivelul…

Articol original

Județele cu economie ca în Spania și cele cu economie ca în ... - Ziarul de Iaşi

Ziarul de Iaşi Județele cu economie ca în Spania și cele cu economie ca în … Ziarul de Iaşi La o singură cifră, creșterea economică nu este prea mare, este prea mică. În primul rând pentru că există încă un decalaj rural-urban uriaș, de unu la doi, a cărui recuperare impune creșteri de minimum 10% măcar în rural. În al doilea rând pentru că …

Articol original

Investițiile nete în economie au scăzut cu 3,1% - Realitatea

Realitatea Investițiile nete în economie au scăzut cu 3,1% Realitatea Investițiile nete în economie au scăzut cu 3,1%. Acum 11 minute Sursă: REALITATEA.NET · Share pe Facebook Share pe Twitter. Un cetăţean cere oprirea investiţiei la pasajul Basarab, pe motiv că acesta ar fi nesigur FOTO: 4-cars.ro. Investițiile nete … Investiţiile în economie au scăzut în T1 cu 3,1% faţă de primul …Mediafax toate cele 11 (de) articole de…

Articol original

Salariul minim pe economie pentru ucenici și stagiari, decontat de ... - Zi de zi

Zi de zi Salariul minim pe economie pentru ucenici și stagiari, decontat de … Zi de zi Măsurile sunt menite a sprijini angajatorii, cărora le este suportat, astfel, salariul minim pe economie pentru ucenicii și stagiarii pe care îi angajează. „Pe de altă parte, aceștia vor primi, la finalizarea uceniciei sau a stagiului, certificate … Guvernul decontează salariul minim pe economie pentru ucenici și …Ziar Piatra Neamt UPDATE Guvernul…

Articol original

BRAŞOV. Premierul Tudose a spus în Parlament că avem economie ... - MyTex.ro

MyTex.ro BRAŞOV. Premierul Tudose a spus în Parlament că avem economie … MyTex.ro Premierul Mihai Tudose a afirmat, recent, în Parlament, că România are o „economie solidă”, iar creşterea economică prognozată, de 5,2%, va fi depăşită. „Dacă asta spune că o economie nu merge, explicaţi dvs., vă rog. Acesta este cel mai bun indicator …

Articol original

UPDATE Guvernul decontează salariul minim pe economie pentru ... - AGERPRES

AGERPRES UPDATE Guvernul decontează salariul minim pe economie pentru … AGERPRES UPDATE ORA 19:43 Guvernul a decis, printr-un proiect de lege adoptat joi, acordarea salariului minim pe economie pentru ucenicii și stagiarii care sunt încadrați de către angajatorii care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, banii fiind … Guvernul va plăti angajatorilor salariile minime pe economie pentru …Ziarul Unirea (Comunicat de…

Articol original

Clarificări și incertitudini în economie - RFI ROMÂNIA

RFI ROMÂNIA Clarificări și incertitudini în economie RFI ROMÂNIA Câteva știri au redat, ieri, în mod interesant, pulsul economiei românești. O economie care are o serie de puncte forte, dar și zone sensibile. Astfel, în luna iunie, încrederea analiștilor în economie a scăzut, conform sondajului realizat de Asociația …

Articol original

BREAKING NEWS Premiul Nobel pentru Economie. Americanul ... - DC News (Comunicat de Presă)

DC News (Comunicat de Presă) BREAKING NEWS Premiul Nobel pentru Economie. Americanul … DC News (Comunicat de Presă) În 2016, premiul Nobel pentru Economie a fost atribuit americano-britanicului Oliver Hart şi finlandezului Bengt Holmstrom pentru contribuţia lor la teoria contractului. Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de către Banca … Americanul Richard H. Thaler a câștigat Premiul Nobel pentru …Gazeta de…

Articol original

Cine este Alexandru Petrescu, mutat de la Economie la IMM-uri - DC News

DC News Cine este Alexandru Petrescu, mutat de la Economie la IMM-uri DC News Alexandru Petrescu îl va înlocui pe Florin Jianu, în locul său la Economie venind Mihai Tudose. El are dublă cetăţenie, română şi britanică. Alexandru Petrescu este licenţiat în economie la Universitatea din Wales, fiind specializat în Business …

Articol original