Bogdan Aurescu participă luni la reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre UE

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va participa luni, la Luxemburg, la reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre ale UE. Potrivit MAE, înaintea reuniunii, miniştrii de Externe şi Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate vor participa la un mic dejun informal cu ministrul Afacerilor Externe al Arabiei Saudite, Faisal Bin Farhan Al Saud. ''În cadrul schimbului de opinii cu oficialul saudit, ministrul Bogdan Aurescu va reitera interesul pentru continuarea progreselor în dialogul dintre Arabia Saudită şi UE, inclusiv în domeniul drepturilor omului, şi va aborda situaţia regională, inclusiv Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, ocazie cu care va reitera poziţia României şi va expune evaluarea părţii române cu privire la perspectivele de evoluţie ale Procesului, evaluare rezultată inclusiv în urma vizitei sale de luna trecută din Statul Israel şi Palestina'', precizează MAE. În cadrul reuniunii CAE, vor fi trecute în revistă, din perspectiva evoluţiilor recente, o serie de subiecte de actualitate, precum situaţia din Nagorno-Karabah, Planul de Acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia 2020 - 2024, situaţia din Mozambic, pregătirile pentru Summitul UE - Ucraina, situaţia din Venezuela, precum şi relaţiile cu R. Kârgâză. Pe agenda de discuţii a reuniunii figurează situaţia din Belarus, evoluţiile din cadrul Dialogului Belgrad - Priştina, relaţiile UE cu Rusia şi relaţiile UE cu America Latină şi Caraibi. În cadrul unui dejun informal, miniştrii de Externe vor avea un schimb de opinii privind modalităţile de a stimula un multilateralism eficient în relaţiile internaţionale. Ministrul Bogdan Aurescu se va referi la evoluţiile recente din Nagorno-Karabah şi va reitera poziţia consecventă a României de încurajare a soluţionării paşnice a conflictului, cu respectarea principiilor şi normelor de drept internaţional. De asemenea, va încuraja părţile să respecte recent convenita încetare a focului, ca bază a reluării negocierilor pe fond, cu medierea copreşedinţilor Grupului de la Minsk al OSCE, informează sursa citată. În ceea ce priveşte situaţia din Belarus, ministrul Bogdan Aurescu va exprima preocuparea faţă de evoluţiile din această ţară şi va arăta nevoia de reacţie şi de acţiune fermă şi rapidă a UE, România fiind printre statele care au co-sponsorizat, în urmă cu câteva zile, o iniţiativă care solicită sancţiuni suplimentare. Susţinerea de sancţiuni suplimentare din partea României, inclusiv la cel mai înalt nivel, este justificată în contextul deteriorării continue a situaţiei, urmând a fi reafirmată, totodată, solidaritatea cu Polonia şi Lituania, în urma presiunii exercitate de autorităţile belaruse asupra ambasadelor acestor ţări la Minsk. De altfel, România s-a alăturat pe 9 octombrie statelor UE care şi-au rechemat ambasadorii de la Minsk pentru consultări, arată MAE. Şeful diplomaţiei române va saluta abordarea Dialogului Belgrad - Priştina la Consiliul Afaceri Externe, în urma solicitării României, alături de alte state membre, şi va exprima susţinerea activă a României pentru eforturile Reprezentantului Special al UE pentru Dialogul Belgrad - Priştina şi alte aspecte regionale din Balcanii de Vest, Miroslav Lajcak, în vederea unui pachet cuprinzător de acorduri între cele două părţi. Discuţiile referitoare la relaţiile UE cu Federaţia Rusă vizează o analiză aprofundată, inclusiv din perspectiva cazului Navalnîi. Ministrul român va susţine introducerea de sancţiuni suplimentare, în urma confirmării de către Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice a otrăvirii lui Navalnîi cu un agent chimic din grupul Novichok, precizează MAE. Discuţia privind America Latină şi Caraibi va urmări definirea sprijinului UE pentru regiune, inclusiv pentru a contracara efectele pandemiei de COVID-19. Poziţia României are în vedere solidaritatea faţă de regiune, susţinerea pentru revitalizarea dialogului politic şi consolidarea cooperării cu statele din regiune, cu viziuni similare UE la nivel multilateral. În cadrul dezbaterii privind susţinerea multilateralismului, ministrul Bogdan Aurescu va evidenţia faptul că un multilateralism eficient se bazează pe respectarea dreptului internaţional şi a valorilor democratice, precum şi pe importanţa cooperării cu statele cu aceleaşi viziuni la nivel internaţional şi a consolidării relaţiei transatlantice. AGERPRES/(AS - editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei) Articol original

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa, luni, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene care va avea loc la Bruxelles, agenda propriu-zisă incluzând discuţii privind relaţiile Uniunii Europene cu Rusia, situaţia din Hong Kong, elaborarea Busolei Strategice a UE, precum şi un dialog prin video-conferinţă cu noul secretar de stat al SUA, Antony Blinken. I look fwd to an exchange of views tomorrow during #FAC w/@ABlinken. As a strong #StrategicPartner of ????, RO supports t/consolidation of #TransatlanticPartnership as a community of shared values&security. I welcome US intention to organize a #DemocracySummit & reaffirm RO support— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 21, 2021 În cadrul reuniunii, la capitolul Afaceri Curente, miniştrii europeni şi Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate Josep Borrell vor aborda pe scurt teme precum situaţia din Myanmar, Etiopia, Sahel, Belarus, dosarul nuclear iranian, vor dezbate Comunicarea Comisiei Europene privind Vecinătatea Sudică şi Comunicarea Comisiei Europene privind multilateralismul, a informat un comunicat al MAE. În ceea ce priveşte situaţia din Myanmar, ministrul Bogdan Aurescu va reitera condamnarea loviturii de stat militare şi se va pronunţa pentru respectarea opţiunii democratice a alegătorilor, putând fi luată în considerare inclusiv adoptarea de măsuri restrictive ale UE, care să conducă la reinstaurarea proceselor şi instituţiilor democratice. Inclusiv în exercitarea calităţii de preşedinţie în exerciţiu a Comunităţii Democraţiilor, ministrul român de externe va evidenţia necesitatea apărării democraţiei în lume, în special în statele unde aceasta este ameninţată, aşa cum este cazul Myanmar, şi va evoca declaraţia recentă a statelor membre ale Consiliului Guvernator al Comunităţii Democraţiilor cu privire la situaţia din Myanmar, în contextul exercitării Preşedinţiei române a Comunităţii Democraţiilor, a precizat MAE. Discuţia cu privire la relaţiile UE cu Rusia are loc în contextul vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021) şi în pregătirea dezbaterilor pe subiect din cadrul Consiliului European din martie 2021. Ministrul român va sublinia că vizita la Moscova indică faptul că relaţiile UE-Rusia se află într-un moment important de inflexiune şi va sublinia necesitatea unităţii UE pentru menţinerea credibilităţii ca actor de politică externă. El va arăta că este necesară adaptarea conduitei strategice a UE faţă de Rusia având în vedere modul asertiv în care Rusia se raportează la UE, după cum a rezultat inclusiv în urma vizitei recente a Înaltului Reprezentant Borrell. Bogdan Aurescu va exprima susţinere pentru adoptarea de noi măsuri restrictive în contextul ultimelor evoluţii din Rusia în ceea ce priveşte cazul Navalnîi şi va reitera importanţa unei bune pregătiri a dezbaterii de la Consiliul European din 25-26 martie, potrivit MAE. De asemenea, şeful diplomaţiei române va accentua necesitatea unui angajament politic mai puternic cu statele din Parteneriatul Estic. În cadrul schimbului de opinii cu secretarul de stat american, Antony Blinken, ministrul Bogdan Aurescu va arăta că parteneriatul transatlantic este indispensabil pentru ambele maluri ale Atlanticului şi va reitera necesitatea consolidării cooperării UE-SUA, pe care România o susţine inclusiv în calitate de partener strategic al SUA, a mai informat MAE. Astfel ministrul român de externe va exprima convingerea că, doar împreună, ca membri ai aceleiaşi comunităţi de valori şi de securitate, pot fi gestionate provocările globale actuale, poate fi reformat sistemul multilateral şi consolidată ordinea internaţională bazată pe reguli. Totodată, Bogdan Aurescu va saluta intenţia preşedintelui SUA, Joe Biden, de a organiza un Summit al Democraţiilor şi va arăta că România, în calitate de Preşedinţie a Comunităţii Democraţiilor, este pregătită să contribuie la concretizarea acestei iniţiative. Ministrul Aurescu va saluta totodată prima discuţie la CAE privind elaborarea Busolei Strategice, document important pentru orientarea evoluţiilor viitoare de la nivel european în domeniul securităţii şi apărării, în pregătirea discuţiilor liderilor UE din 25-26 februarie pe acest subiect şi va arăta că rolul principal în acest proces aparţine statelor membre, context în care ghidajul pe care liderii îl vor oferi este esenţial. El sublinia că, în viziunea României, rezilienţa şi parteneriatele sunt elemente-cheie în dezvoltarea cooperării europene în materie de securitate şi apărare. Totodată, ministrul Aurescu va evoca importanţa rezilienţei care poate fi obţinută prin consolidarea cooperării cu organizaţiile internaţionale (NATO), aprofundarea dialogului strategic cu partenerii, în special SUA, şi prin continuarea dezvoltării de capacităţi UE civile şi militare. Înaintea reuniunii CAE, ministrul Bogdan Aurescu va participa, alături de mai mulţi omologi, la o întâlnire informală cu reprezentanţi ai echipei lui Alexei Navalnîi, a mai precizat comunicatul MAE. AGERPRES/(AS - editor: Cătălina Matei, editor online: Alexandru Cojocaru)   Citeşte şi:   Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE din 22 februarie 2021 Articol original

MAE: Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române din acest an, în premieră în format online

Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române (RADR) începe luni, tema ediţiei din acest an fiind "Impactul pandemiei asupra tendinţelor internaţionale şi răspunsurile diplomaţiei române". Reuniunea, organizată de Ministerul Afacerilor Externe, se desfăşoară în perioada 7-9 septembrie şi va avea loc, în premieră, în format online, prin sistem de videoconferinţă. Lucrările Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române vor fi conduse de către ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, iar premierul Ludovic Orban va participa la sesiunea de deschidere. Invitaţii străini ai ediţiei din acest an sunt: ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, care va fi prezent la Bucureşti în cadrul unei vizite oficiale, ministrul Afacerilor Externe al Regatului Haşemit al Regatului Iordaniei, Ayman Safadi, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Coreea, Kang Kyung-wha, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, ministrul Afacerilor Externe al Regatului Spaniei, Arancha Gonzalez Laya, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană,. "Având în vedere situaţia generată de pandemia de coronavirus, principalele teme abordate în cadrul sesiunilor din acest an vizează impactul crizei pandemice asupra relaţiilor internaţionale şi tendinţelor globale şi adaptarea instrumentelor diplomaţiei române în acest context", menţionează un comunicat transmis de către MAE.   De asemenea, vor fi abordate provocările semnificative cu care s-a confruntat diplomaţia română şi lecţiile învăţate în contextul pandemiei cu scopul analizării şi identificării liniilor de acţiune concretă pentru a sprijini evoluţiile pe plan extern favorabile intereselor României.   Lucrările reuniunii se vor referi şi la modalităţile de a consolida gestionarea componentelor consulare în contextul actual, cu scopul protejării şi promovării drepturilor cetăţenilor români din ţară şi din străinătate, mai arată MAE.   MAE a desfăşurat, în perioada premergătoare Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, o campanie de informare privind provocările pe care le-a generat criza actuală pentru diplomaţia română şi modul în care aceasta s-a adaptat, atât la nivelul Centralei MAE, cât şi în Serviciul Exterior, identificând răspunsuri şi soluţii adecvate.   MAE organizează anual Reuniunea Diplomaţiei Române, în contextul sărbătoririi în fiecare an la 1 septembrie, începând din 2005, a Zilei Diplomaţiei Române. "Circumstanţele generate de pandemie reconfirmă şi accentuează rolul diplomaţiei în gestionarea, în ansamblu, a crizelor. Contextul acestei crize amplifică procese majore în relaţiile internaţionale, perspectivele de dezvoltare şi dinamica economică şi socială globală. Adaptarea diplomaţiei române la tendinţele actuale şi la cele anticipabile post-criză implică necesare ajustări ale acţiunii curente şi, în aceeaşi măsură, trasarea liniilor de acţiune viitoare, inclusiv prin încurajarea şi sprijinirea acelor tendinţe şi evoluţii care corespund intereselor şi obiectivelor naţionale de politică externă ale României, precum şi contracararea în mod eficient a celor care nu sunt favorabile ţării noastre. Politica externă a României va rămâne ancorată pe pilonii săi de bază: creşterea profilului şi rolului României în cadrul Uniunii Europene şi al NATO, respectiv dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, precum şi susţinerea pentru multilateralism, pentru dreptul internaţional şi pentru valorile democratice", a transmis MAE. AGERPRES / (AS - editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dãdârlat) Articol original

Deficit de 7,99 miliarde euro, în perioada ianuarie-octombrie 2018

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7 991 milioane euro, în perioada ianuarie – octombrie 2018, conform datelor BNR. În aceeași perioadă a anului trecut, nivelul era de 5 267 milioane euro.

În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 041 milioane euro . În schimb, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 196 milioane euro.

Contul curent al balanţei de plăţi. Venituri primare și secundare

BNR a mai anunțat că balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 170 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 317 milioane euro.

Investițiile străine directe

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în țara noastră au ajuns 4 561 milioane euro (comparativ cu 4 156 milioane euro în perioada ianuarie – octombrie 2017). Din valoarea totală, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3 589 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 972 milioane euro.

Datoria externă continuă să crească

În perioada analizată, datoria externă totală a crescut cu 1 492 milioane euro.

Datoria externă pe termen lung a însumat 68 286 milioane euro la 31 octombrie 2018 (69,1 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,3 la sută faţă de 31 decembrie 2017. În aceeași perioadă, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2018 nivelul de 30 567 milioane euro (30,9 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 6 la sută faţă de 31 decembrie 2017.

Rata serviciului datoriei externe

BNR a mai anunțat că rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 20,6 la sută în perioada analizată. Nivelul este în scădere față de 25 la sută în anul 2017.

Citește și Românii mai au la dispoziție o săptămână pentru a cumpără titluri de stat CENTENAR

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2018 a fost de 4,8 luni. Aceste date trebuie comparate cu nivelul de 5,4 luni la 31 decembrie 2017.

Gradul de acoperire a datoriei externe

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2018 a fost de 75,3 la sută. Nivelul este mai redus, comparativ cu 79 la sută la 31 decembrie 2017.

Citește și Ce au căutat românii pe eMAG în 2018?

Articolul Deficit de 7,99 miliarde euro, în perioada ianuarie-octombrie 2018 apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original

Germania: Serviciul de informații externe la monitorizat pe fostul ... - AGERPRES

AGERPRES Germania: Serviciul de informații externe la monitorizat pe fostul … AGERPRES Germania: Serviciul de informații externe l-a monitorizat pe fostul cancelar social-democrat Willy Brandt (presă). sâmbătă, 2 Dec 2017, 12:56 • Externe 13 afişări. Serviciul german de informații externe BND l-a supravegheat pe fostul cancelar vest … Germania: Serviciul de informaţii externe la monitorizat pe fostul …Economica.net toate cele 2 (de)…

Articol original

Un angajat cu atribuții de execuție din cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe a fost confirmat în cursul zilei de 8 iulie cu infecție de COVID-19

Precizări de presă referitoare la testarea pozitivă cu COVID-19 a unui angajat al Ministerului Afacerilor Externe   Ministerul Afacerilor Externe precizează că un angajat cu atribuții de execuție din cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe a fost confirmat în cursul zilei de 8 iulie cu infecție de COVID-19.  Din dispoziția conducerii […]

Articolul Un angajat cu atribuții de execuție din cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe a fost confirmat în cursul zilei de 8 iulie cu infecție de COVID-19 apare prima dată în News Național.

Articol original

Hello Holidays: Vacanțele românilor în pandemie, de la redescoperirea României la destinații exotice. Cele mai multe călătorii externe au fost realizate în Grecia și Turcia

Românii au descoperit în țara lor, în anul pandemic 2020, zone de vacanță despre care nici nu știau că există. Au vizitat Ciungetu Malaia din județul Vâlcea, Colibița din județul Bistrița Năsăud, plaja Cochilia din Tuzla ori barajul de la Stânca Costești, dar și Grecia, Turcia – principalele destinații externe ale anului trecut -, arată un studiu care analizează percepția românilor față de călătorii în anul pandemic 2020, realizat de agenția organizatoare Hello Holidays în luna ianuarie.

Muntele, dar și litoralul, au atras cei mai mulți dintre turiștii care și-au petrecut vacanța în România. Au călătorit cu familia, au optat în special pentru spații de cazare cu interacțiune redusă cu alți turiști și au plătit sub 500 de euro/persoană.

Jumătate dintre călătoriile externe au fost realizate în Grecia și Turcia, însă 8% au zburat spre zone mai îndepărtate precum Bali, Zanzibar, Maldive, Cuba, Mexic.

“Dorința de relaxare după starea de urgență, dorința de normalitate într-un an pandemic au fost la cote ridicate în 2020. În timp ce unii au redescoperit România, și ne aducem aminte de avalanșa de postări în social media cu peisaje neștiute de la noi, când s-au deschis granițele, cei mai mulți au plecat în vacanță în Grecia. În august au început călătoriile în Turcia și până la finalul anului au avut la dispoziție cele mai multe variante de vacanțe acolo, de la sejur la mare la circuite ori city-break-uri”, declară Cosmin Vasile, manager Rezervări Circuite la Hello Holidays

Unde au călătorit în 2020

• 795 de persoane au avut 2.075 de vacanțe în 2020
• 43% au avut o vacanță în România, 57% au mers în vacanță în străinătate
• Pentru 80% dintre turiștii de România și 43% dintre cei care au călătorit în străinătate, vacanța din 2020 a costat sub 500 de euro/persoană
• Cel mai tânăr turist are 18 ani (2 persoane), cel mai în vârstă, 82 de ani (2 persoane)

La studiu au participat 1.840 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 82 de ani, majoritatea femei (77%). 45 de persoane au declarat că nu au avut nicio vacanță anul trecut, în timp ce 1.795 au avut aproape 2.100, 15% dintre acestea având chiar două. 43% dintre ei au fost în vacanță în România, restul, în străinătate. 68% au călătorit cu familia, un sfert, cu prietenii.

774 de persoane – turiști în România în 2020 au avut 865 de vacanțe, cele mai multe la munte (30%) și la mare (29,3%), dar și în orașe (14%), zonele balneo (9%), Delta Dunării (9%), Maramureș (4,7%) și Bucovina (1,6%).

“În anul pandemiei, au fost în vacanță la Ciungetu Malaia din județul Vâlcea, Colibița din județul Bistrița Năsăud, Trei Ape și Văliug din județul Caraș Severin, Lepșa județul Vrancea, Gura Teghii din județul Buzău, plaja Cochilia din Tuzla, barajul de la Stânca Costești, Lacul Scropoasa din Munții Bucegi. Sau la Cazanele Dunării, care au atras 2% din numărul turiștilor de România anul trecut, evidențiază studiul, o zonă inclusă și în programele noastre pentru vacanțe interne de mai mult timp”, arată Cosmin Vasile

80% dintre ei au cheltuit cel mult 500 de euro pentru vacanță, au călătorit cu mașina personală (88%) și au locuit, jumătate dintre ei, în vile, cabane, pensiuni ori apartamente închiriate. O treime, în hoteluri de trei stele.

Top cinci destinații externe în 2020 e dat de Grecia, Turcia, Bulgaria, Egipt și Spania, cu peste 71% din totalul călătoriilor. 1.021 de turiști au avut 1.210 vacanțe în străinătate, pentru care au călătorit cu avionul (45%), mașina personală (33%) și autocarul (22%). Hotelurile de patru (31%) și trei stele (24%) au fost majoritare în alegerea lor, pentru hoteluri de cinci stele optând 16% dintre ei, restul, pentru apartamente/studiouri și vile. Pentru cei mai mulți dintre ei, 43%, vacanța a costat sub 500 de euro de persoană, o treime a plătit până în 1.000 de euro și numai 3% peste 2.000 de euro/persoană, în destinații exotice ori circuite prin mai multe țări.

Unde vor să călătorească în în 2021

• 757 dintre participanții la sondaj au declarat că vor să aibă, în total, aproape 2.000 de călătorii în 2021
• 38 nu s-au hotărât unde vor merge în vacanță

Destinațiile externe vizate pentru 2021 sunt Grecia (35%), Turcia (34%), dar și Spania (4,3%), Italia (3,1%), Bulgaria (3%), Dubai (2,7%), Maldive (2,2%), Portugalia (2%), Egipt (1,4%), Franța (1,2%), la care se adaugă, într-un număr mai mic, Zanzibar, Bali, Croația, Cipru, Mexic, Malta, Statele Unite, Thailanda, Rusia, Austria – în total 1.835 de călătorii.

În România, pentru care au fost declarate 160 de călătorii, cele mai multe opțiuni sunt pentru litoral (50%), munte (13%), stațiunile balneo (13%), Delta Dunării (7%). Restul spun că vor să aibă o vacanță oriunde, în România.

“Grecia, Turcia, dar și Dubai, Egipt, România sunt, de altfel, și cele mai rezervate destinații din portofoliul Hello Holidays, în 2021, fie pentru sejur, fie pentru circuit. Cele mai multe rezercări au fost făcute în Early Booking și în campaniile pe care le realizăm periodic. Campania din luna februarie pune accent pe termene de plată mai accesibile: avans de 10%, o tranșă de până la 20% pînă la sfârșitul lunii martie și restul cu o lună înainte de plecare. Cel mai important este că returnăm integral avansul dacă autoritățile impun restricții de călătorie care îngreunează sau fac imposibilă executarea pachetului de servicii de călătorie, mai precis, dacă țara de destinație se află pe lista galbenă la momentul plecării, dacă sunt impuse măsuri de carantinare la sosirea în țara de destinație, dacă orașul de domiciliu al turistului se află în carantină la data plecării”, precizează Denisa Oprea, director de marketing Hello Holidays,

Citeste continuarea Hello Holidays: Vacanțele românilor în pandemie, de la redescoperirea României la destinații exotice. Cele mai multe călătorii externe au fost realizate în Grecia și Turcia

Articol original

Teodor Melescanu, fost sef SIE si ministru al Apararii, apoi la Externe 8 zile, propunerea pentru Ministerul de Externe - stirileprotv.ro

stirileprotv.ro Teodor Melescanu, fost sef SIE si ministru al Apararii, apoi la Externe 8 zile, propunerea pentru Ministerul de Externe stirileprotv.ro Teodor Melescanu s-a nascut in Brad, Hunedoara, are 75 de ani si este diplomat de cariera de 50 de ani, primind gradul diplomatic in 1966. Tweet. 0 Comenteaza. Senatorul ALDE Teodor Melescanu, propunerea pentru Ministerul de Externe, a mai ocupat … Teodor Meleșcanu, variantă pentru…

Articol original

Investiţiile străine directe în România, scădere dramatică

Investiţiile străine directe. Banca Naţională a României a anunţat că investiţiile directe ale nerezidenţilor în ţara noastră au însumat 352 milioane euro (comparativ cu 2 697 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2019). Din această sumă, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 160 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 192 milioane euro.

Investiţiile străine directe. Contul curent al balanţei de plăţi

În plus, potrivit BNR, ăn perioada ianuarie – iunie 2020, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3 497 milioane euro, comparativ cu 4 373 milioane euro în perioada ianuarie-iunie 2019; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 127 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 376 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție pozitivă de 1 123 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 504 milioane euro.

Datoria externă

În perioada ianuarie – iunie 2020, datoria externă totală a crescut cu 5 579 milioane euro. În structură:

• datoria externă pe termen lung a însumat 78 983 milioane euro la 30 iunie 2020 (70,9 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 7,2 la sută față de 31 decembrie 2019;
• datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2020 nivelul de 32 469 milioane euro (29,1 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 0,8 la sută față de 31 decembrie 2019.

Investiţiile străine directe. Rata serviciului datoriei externe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,1 la sută în perioada ianuarie – iunie 2020, comparativ cu 18,6 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 iunie 2020 a fost de 5,7 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2020 a fost de 80,0 la sută, comparativ cu 73,8 la sută la 31 decembrie 2019.

Citeşte şi Rezultate Miele 2020. Afacerile companiei, în creştere

 

Articolul Investiţiile străine directe în România, scădere dramatică apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original

Belarus: Autorităţile au expulzat un consul polonez

Ministerul belarus de externe a anunţat marţi expulzarea unui consul polonez în semn de protest faţă de participarea acestuia la un moment festiv dedicat "soldaţilor blestemaţi" polonezi care au luptat împotriva ocupaţiei germane şi apoi a celei sovietice, transmite AFP. Polonia a criticat imediat această decizie şi a avertizat că va lua măsuri similare. "Glorificarea criminalilor de război este complet inacceptabil pentru noi", afirmă ministerul de externe de la Minsk într-un comunicat explicând decizia de a-l expulza pe consulul polonez de la Brest (sud-vestul Belarusului), Jerzy Timofiejuk. În Polonia, ziua 'soldaţilor blestemaţi" este comemorată pe 1 martie începând din 2011. Potrivit comunicatului ministerului belarus de externe, pe 28 februarie, la Brest (oraş la frontiera cu Polonia) a avut loc o adunare "informală" dedicată acestei zile, organizată de ONG-uri şi organizaţii de tineret care au conexiuni cu Polonia, cu participarea lui Jerzy Timofiejuk. Marţi, însărcinatul cu afaceri polonez în Belarus a fost convocat la ministerul de externe, care "a protestat puternic" faţă de participarea consulului Timofiejuk la întrunire, se arată în comunicat. "Partea belarusă nu pune la îndoială şi nu a pus niciodată la îndoială posibilitatea şi importanţa comunicării diplomaţilor cu propria lor diaspora", "dar în ţara noastră, incitarea la ură rasială, naţională, religioasă (...) şi reabilitarea nazismului este o crimă", subliniază comunicatul. Varşovia a calificat această decizie de expulzare ca fiind "absolut nefondată şi de neînţeles". "Fără întârziere şi în conformitate cu principiul reciprocităţii, Polonia va răspunde acestei decizii nefondate", a declarat Marcin Przydacz, viceministrul polonez al afacerilor externe, citat de agenţia PAP. Unităţi de rezistenţă formate pentru a lupta împotriva ocupanţilor germani în cel de-al doilea război mondial, "soldaţii blestemaţi' polonezi s-au angajat apoi în lupta împotriva ocupaţiei sovietice, acţionând adesea violent şi atacându-i uneori pe toţi cei care nu erau polonezi, în special belaruşi. Lupta lor împotriva puterii sovietice s-a prelungit până în anii 1950. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Andreea Preda)   Sursa foto: МИД Беларуси/Facebook Articol original

Investiţiile străine directe, în creștere în luna ianuarie 2019

Investiţiile străine directe ale nerezidenţilor în țare noastră au însumat 362 milioane euro (comparativ cu 192 milioane euro în luna ianuarie 2018, conform datelor Băncii Naționale a României. Din suma totală, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 341 milioane euro, iar creditele intragrup au avut valoarea netă de 21 milioane euro.

Investiţiile străine directe 2019. Datoria externă

BNR a mai anunțat că în luna ianuarie 2019, datoria externă totală a scăzut cu 817 milioane euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 67 529 milioane euro la 31 ianuarie 2019 (68,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,6 la sută faţă de 31 decembrie 2018. De asemenea, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2019 nivelul de 30 856 milioane euro (31,4 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,4 la sută faţă de 31 decembrie 2018.

Investiţiile străine directe 2019. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,2 la sută în luna ianuarie 2019. În anul 2019, nivelul era de 20,7 la sută. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 ianuarie 2019 a fost de 4,8 luni. În decembrie 2018, nivelul era de 4,9 luni, conform datelor Băncii Naționale.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2019 a fost de 73,1 la sută. În urmă cu un an nivelul era de 74,6 la sută.

Investiţiile străine directe 2019. Contul curent al balanţei de plăţi

În perioada analizată, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 114 milioane euro. Nivelul trebuie comparat cu 7 milioane euro în luna ianuarie 2018. În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 476 milioane euro, iar balanța veniturilor primare. De asemenea, balanța veniturilor secundare și balanța serviciilor au înregistrat excedente mai mari cu 181 milioane euro.

Citește și Puratos România, filiala locală a producătorului de ingrediente pentru industriile de brutărie, patiserie-cofetărie şi ciocolaterie, anunță investiţii în extindere şi retehnologizare

 

 

Articolul Investiţiile străine directe, în creștere în luna ianuarie 2019 apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original

Deficitul de cont curent, creștere puternică în perioada ianuarie-noiembrie 2018

Deficitul de cont curent 2018. Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în perioada ianuarie – noiembrie 2018, un deficit de 8 730 milioane euro, comparativ cu 5 468 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2017, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României – BNR. În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 535 milioane euro. Totodată, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 169 milioane euro, iar balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 260 milioane euro, Totodată, conform BNR, balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 298 milioane euro.

Deficitul de cont curent 2018. Investițiile directe

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4 842 milioane euro (comparativ cu 4 460 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2017). Din suma totală, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3 771 milioane euro, iar creditele intragrup au avut valoarea netă de 1 071 milioane euro.

Deficitul de cont curent 2018. Datoria externă

În perioada ianuarie – noiembrie 2018, datoria externă totală a crescut cu 2 003 milioane euro. În structură:

• datoria externă pe termen lung a însumat 67 726 milioane euro (68,2 la sută din totalul datoriei externe). Nivelul este în scădere cu 1,2 la sută faţă de 31 decembrie 2017;
• datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2018 nivelul de 31 638 milioane euro (31,8 la sută din totalul datoriei externe). Valoarea este în creştere cu 9,7 la sută faţă de 31 decembrie 2017.

Deficitul de cont curent 2018. Rata serviciului datoriei externe

Totodată, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 20 la sută în perioada ianuarie – noiembrie 2018, comparativ cu 25 la sută în anul 2017.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2018 a fost de 4,8 luni. Nivelul este mai redus în comparaţie cu 5,4 luni la 31 decembrie 2017.

Deficitul de cont curent 2018. Gradul de acoperire a datoriei

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare ale BNR la 30 noiembrie 2018 a fost de 72,4 la sută. Nivelul este mai redus comparativ cu 79 la sută la 31 decembrie 2017.

Citește și Cum programezi un laptop să se închidă singur?

Articolul Deficitul de cont curent, creștere puternică în perioada ianuarie-noiembrie 2018 apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original

Deficitul de cont curent, în creștere puternică

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în perioada ianuarie – septembrie 2018, un deficit de 6 619 milioane euro. Nivel este în creștere puternică, comparativ cu 4 779 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2017, conform datelor Băncii Naționale a României.

Deficitul de cont curent. Structură

În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 492 milioane euro. Pe de altă parte, balanța serviciilor a avut un excedent mai mic cu 190 milioane euro.

În aceeași perioadă, balanța veniturilor primare a avut un deficit mai redus cu 124 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 282 milioane euro.

Investițiile străine, în scădere

BNR a mai anunțat că investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 3 517 milioane euro. Nivelul este mai mic decât cel din perioada ianuarie-septembrie 2017, când acestea ajungeau la 3 731 milioane euro.

Din totalul investițiilor străine, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3 152 milioane euro. Creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 365 milioane euro.

Datoria externă continuă să crească

În perioada ianuarie – septembrie 2018, datoria externă totală a crescut cu 634 milioane euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 68 129 milioane euro la 30 septembrie 2018 (69,5 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,6 la sută faţă de 31 decembrie 2017. În același timp, datoria externă pe termen scurt a atins la 30 septembrie 2018 nivelul de 29 866 milioane euro (30,5 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 3,6 la sută faţă de 31 decembrie 2017.

Rata serviciului datoriei externe

Conform BNR, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 20,8 la sută în perioada ianuarie – septembrie 2018, comparativ cu 25 la sută în anul 2017. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 septembrie 2018 a fost de 4,7 luni.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la finele lunii septembrie 2018 a fost de 72,6 la sută, comparativ cu 79 la sută la 31 decembrie 2017.

Citește și Prima franciză Pegas se deschide la Brașov. Oferte de Black Friday 2018

 

Articolul Deficitul de cont curent, în creștere puternică apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original

Ministrul de Externe britanic vine luni în vizită la Bucureşti - Digi24

Digi24 Ministrul de Externe britanic vine luni în vizită la Bucureşti Digi24 Ministrul de Externe britanic Boris Johnson se va afla luni la Bucureşti, pe agenda MAE pentru 25 septembrie figurând întâlnirea sa cu ministrul Externe Teodor Meleşcanu. boris johnson. Foto: Guliver/GettyImages. „Întrevederea ministrului afacerilor … Ministrul de Externe britanic, controversatul Boris Johnson, vine azi la Bucureştistirileprotv.ro Ministrul de…

Articol original

Rectificarea bugetară. Cine pierde, cine câștigă. Unul dintre cele mai importante ministere este pe minus

Ministerul Sănătății: +3.721,3 milioane lei, din care 1.910,0 milioane lei pentru achiziția de vaccinuri anti COVID-19 (500 milioane lei), implementarea măsurilor de stimulare a vaccinării anti COVID-19 (50 milioane lei), medicamente, derularea programelor naționale de sănătate, cheltuieli de personal și 1.811,3 milioane lei transferuri pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. De asemenea, se propune suplimentarea cu 425,0 milioane lei a cheltuielilor din venituri proprii ale Ministerului Sănătății pentru finanțarea activităților privind aprobarea substanțelor active ale produselor biocide și autorizarea produselor biocide concomitent cu majorarea veniturilor proprii care se constituie din tarifele încasate;

 Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +3.002,0 milioane lei, din care: +15 milioane lei Subvenții, +800 milioane lei Fond de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, +600 milioane lei Contribuția României la bugetul UE, 600 milioane lei transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat, -12,9 milioane lei Fond de premiere pentru Loteria bonurilor fiscale și +1.000 milioane lei Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 pentru asigurarea sumelor necesare refinanțării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene;

 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +2.244,0 milioane lei. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. Se propune asigurarea sumei de 2.000,0 milioane pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, a sumei de 100,0 milioane lei pentru Programului naţional de construcţii de interes public sau social derulat de Compania Națională de Investiții și a sumei de 144,0 milioane lei pentru Programul de economisire și creditare în sistem colectiv conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006;

 Ministerul Educației: + 964,4 milioane lei, pe total, din care 210,0 milioane lei de la bugetul de stat pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente personalului din învățământul preuniversitar și a finanțării de bază a învățământului superior și 754,4 milioane lei cheltuielile efectuate din venituri proprii pentru investiții și realizarea unor proiecte finanțate din fonduri europene derulate de instituțiile de învățământ superior. Instituțiile de învățământ superior vor avea posibilitatea să utilizeze 299,0 milioane lei din soldurile anilor precedenți;

 Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: + 760,72 milioane lei. Se propune asigurarea sumelor necesare pentru finanțarea proiectelor cu finanțare din fonduri europene (750,0 milioane lei), achitarea obligațiilor stabilite prin titlurile executorii pentru punerea în executare a Deciziei civile definitive a ICCJ nr. 203/2021 în dosarul 146/2/2016 (6,3 milioane lei), pentru achitarea integrală și ridicarea popririi înființată asupra conturilor MIPE și pentru închiderea programului PHARE 2006 (4,5 milioane lei);

 Ministerul Energiei: + 650,59 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea sumelor necesare pentru reîntregirea veniturilor rezultate din privatizare utilizate pentru acordarea unei finanțări sub formă de grant Societății "Complexul Energetic Oltenia" - S.A. conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2021 (664,1 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli de personal (-12 milioane lei) și bunuri și servicii (-1,5 milioane lei);

 Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +625,7 milioane lei, per sold. Se propun asigurarea de sume suplimentare pentru subvenții pentru transportul de călători cu metroul (+83 milioane lei), pentru întreținerea infrastructurii rutiere (+170 milioane lei), pentru finalizarea proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente perioadei de programare 2007-2013 (+50 milioane lei), pentru decontarea facilităților de care beneficiază diferite categorii sociale (+100 milioane lei), pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflați sub autoritatea ministerului (+229,8 milioane lei), precum și pentru plata ratelor aferente creditelor externe (+5,2 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului s-au identificat economii în principal la bunuri și servicii (-1,4 milioane lei), dobânzi (-1,4 milioane lei), precum și la cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-9,6 milioane lei);

 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: +533,8 milioane lei, pentru asigurarea cheltuielilor de personal (5 milioane lei), implementarea de către Administrația Națională ”Apele Române” a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile (200 milioane lei), pentru achitarea obligației de plată impusă României ca urmare a litigiului internațional cu OMV Petrom S.A. potrivit deciziei Tribunalului Arbitral din cadrul Curții Internaționale de la Paris (328,5 milioane lei), precum și pentru asigurarea ratelor la Acordul de Împrumut Subsidiar – BIRD 4835 ”Servicii Municipale”/KFW (0,3 milioane lei). Totodată, s-au asigurat creditele de angajament necesare demarării procedurilor de achiziție pentru proiectele cu finanțare din fonduri europene derulate de către Administrația Națională ”Apele Române” (1.360,6 milioane lei);

 Ministerul Finanțelor: +168,8 milioane lei, per sold. Se propune alocarea de fonduri suplimentare pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare (+199 milioane lei) și pentru plata drepturilor în condițiile reluării activității personalului la sediile ANAF și instituțiilor subordonate (15 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului s-au identificat economii la proiectele finanțate din fonduri europene (-2,6 milioane lei), active nefinanciare (-25 milioane lei) și active financiare (-17,5 milioane lei);

 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +150,0 milioane lei. Se propune alocarea de sume suplimentare necesare pentru acordarea sprijinului financiar aferent motorinei utilizată în agricultură pentru trimestrul II al anului 2021 (+150 milioane lei), pentru realizarea Programului național antigrindină (+26,0 milioane lei), pentru onorarea obligațiilor de plată stabilite în sarcina agențiilor de plăți (+2,0 milioane lei), precum și pentru plata despăgubirilor civile aflate în sarcina instituțiilor publice din subordine (+1,1 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului s-au identificat economii la transferuri între unități ale administrației publice (-29,1 milioane lei);

 Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +134,1 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară a 150,0 milioane lei necesară atribuirii și plății contractelor de concesiune încheiate cu medicii veterinari și pentru plata despăgubirilor acordate proprietarilor ale căror animale au fost afectate în contextul evoluției pestei porcine africane și a 1 milion lei în vederea asigurării drepturilor salariale pentru personalul Autorității. Având în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului s-au identificat economii la bunuri și servicii (-1,9 milioane lei), la fonduri externe nerambursabile ca urmare a neefectuării primei campanii de vaccinare antirabică la vulpi (-14,1 milioane lei), la sumele aferente plății creanțelor salariale și sume aferente persoanelor cu handicap neîncadrate (-0,05 milioane lei) și la cheltuieli de capital (-0,9 milioane lei);

 Serviciul Român de Informații: +116,9 milioane lei pentru asigurarea drepturilor salariale (28,7 milioane lei), plata obligațiilor către furnizorii de utilități și asigurarea funcționalității tehnicii de înzestrare (20,0 milioane lei), asigurarea asistenței medicale pentru personalul instituției (1,3 milioane lei) și a pensiilor militare (65 milioane lei), precum și pentru derularea proiectelor finanțate din fonduri europene (1,9 milioane lei);

 Autoritatea Electorală Permanentă: +101,75 milioane lei. Se propune alocarea de sume suplimentare pentru subvențiile alocate de la bugetul de stat pentru finanțarea partidelor politice în conformitate cu prevederile art.18 alin (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată (100 milioane lei) și pentru drepturile salariale ale personalului Autorității (1 milion lei);

 Secretariatul General al Guvernului: +89,9 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere diminuarea cheltuielilor de personal cu 20,8 milioane lei, având în vedere execuția pe primele 6 luni ale anului, precum și suplimentarea cu: 20,8 milioane lei a cheltuielilor cu bunuri și servicii, 71,8 milioane lei a sumelor alocate pentru sprijinirea cultelor religioase, 8,2 milioane lei pentru sprijinirea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale altele decât cele care primesc subvenții de la bugetul de stat și 9,9 milioane lei pentru bursele românilor de pretutindeni;

 Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: + 40,65 milioane lei, per sold. Se propune suplimentarea cu 60 milioane lei pentru derularea programului START UP Nation și cu 7 milioane lei pentru asigurarea sumelor necesare plății drepturilor salariale. Având în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului s-au identificat economii în principal la bunuri și servicii (-4,2 milioane lei), subvenții (-14,15 milioane lei) și transferuri (-8 milioane lei);

 Ministerul Tineretului și Sportului: +23,2 milioane lei, în principal pentru realizarea proiectelor finanțate din fonduri europene derulate de minister, asigurarea drepturilor de natură salarială pentru personal și a rentelor viagere care se acordă sportivilor;

 Academia Română: +22,6 milioane lei, per sold, pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului și pentru finanțarea cheltuielilor unităților medicale din subordine;

 Serviciul de Informații Externe: +17,25 milioane lei în principal pentru asigurarea drepturilor salariale și 117 milioane lei reprezentând credite de angajament pentru demararea de proiecte multianuale de investiții;

 Ministerul Justiției: +13,1 milioane lei pentru lucrări de investiții la sediile instanțelor judecătorești;

 Ministerul Culturii: +12,3 milioane lei pentru realizarea de proiecte culturale și pentru finanțarea instituțiilor publice de cultură din subordine;

 Serviciul de Telecomunicații Speciale: + 41,2 milioane lei pentru plata chiriilor aferente spațiilor tehnice și pe piloni închiriate pentru instalarea de echipamente de comunicații (+15,0 milioane lei), pentru derularea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+0,7 milioane lei), pentru continuarea procesului de modernizare și extindere a infrastructurilor și sistemelor de tehnologia informației și de comunicații aflate în administrare (+15,0 milioane lei) și pentru lucrări de investiții angajate în anul 2020 (+10,5 milioane lei);

 Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este autorizat să repartizeze sumele reținute în proporție de 10%, iar creditele de angajament aprobate acestuia se majorează cu 30 milioane lei pentru demararea unor lucrări de natura investițiilor la institutele naționale de cercetare-dezvoltare din coordonare.

În aplicarea Deciziei Curții Constituționale a României nr.449/2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.38 din Legea bugetului de stat pe anul 2021 nr.15/2021, se propune alocarea de la bugetul de stat Academiei Oamenilor de Știință din România a sumei de 3,5 milioane lei.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale: -2.781,2 milioane lei, per sold. Se propune diminuarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 3.319,4 milioane lei, în principal ca urmare a creșterii veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii și majorarea transferurilor către bugetul asigurărilor pentru șomaj cu suma de 547,1 milioane lei.

Fondurile alocate de la bugetul de stat prin Legea bugetului de stat pe anul 2021 nr.15/2021 pentru Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe nu se modifică. Aceste ministere sunt autorizate prin rectificarea bugetară să repartizeze sumele reținute în proporție de 10%, care pot fi astfel angajate și utilizate până la finele anului.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.
Articol original

Marea Britanie: Democraţia este în declin în lume, avertizează ministrul de externe Dominic Raab

Democraţia este în declin în întreaga lume, va avertiza miercuri ministrul britanic de externe Dominic Raab într-un discurs care va expune pericolul pe care îl reprezintă regimurile autocrate pentru stabilitatea şi prosperitatea la nivel mondial, informează Reuters. Marea Britanie a anunţat săptămâna aceasta o revizuire a politicii sale externe şi de apărare pentru a acorda prioritate influenţei în regiunea indo-pacifică ca modalitate de a modera puterea în expansiune şi asertivitatea Chinei comuniste. Pentru a proiecta această nouă agendă în plan internaţional în cadrul intervenţiei la Forumul de securitate american Aspen, Raab va prezenta această revizuire a politicii externe ca asumarea unei misiuni a "forţei ce susţine binele în lumea", urmând să afirme că instituţiile democratice globale se află sub cea mai mare ameninţare de la sfârşitul Războiului Rece în anii 1989-90. "Democraţia este în declin", va afirma şeful diplomaţiei britanice, adăugând că datele arată că în acest deceniu se preconizează ca producţia economică combinată a regimurilor autocrate să depăşească producţia combinată a democraţiile lumii. "Tirania este mai bogată decât libertatea şi asta contează pentru noi, acasă, deoarece democraţiile stabile, care respectă libertatea, sunt mult mai puţin susceptibile să pornească un război, să găzduiască terorişti sau să declanşeze fluxuri mari de migranţi", a spus Raab. "În general, nu întotdeauna, dar în general este mai uşor să faci comerţ cu ele şi este mai uşor să cooperezi cu ele pentru a rezolva problemele noastre comune". De la votul din 2016 privind părăsirea UE, Marea Britanie îşi caută un nou rol pe scena globală care să respecte promisiunea făcută de cei care au militat pentru Brexit şi anume că, ieşind din UE, influenţa britanică va fi proiectată în întreaga lume şi va aduce o prosperitate economică mai mare. Discursul lui Raab va încerca să demonstreze că Marea Britanie, deşi nu la acelaşi nivel economic şi militar ca SUA şi China, are acum o strategie pentru a răspunde acestor aşteptări. Esenţial pentru acest plan este găsirea unui rol de lider în protejarea democraţiilor şi construirea unui nou sistem internaţional bazat pe valori democratice. "Fără putere, fără influenţă economică, militară, diplomatică şi culturală, nu putem face nimic", va mai susţine Dominic Raab la Forumul de securitate Aspen. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru). Articol original

Miniştrii de Externe ai ţărilor din Liga Arabă cer Washingtonului să anuleze decizia privind Ierusalimul - Adevărul

Adevărul Miniştrii de Externe ai ţărilor din Liga Arabă cer Washingtonului să anuleze decizia privind Ierusalimul Adevărul Miniştrii de Externe ai ţărilor din Liga Arabă au cerut autorităţilor de la Washington să anuleze decizia privind recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului, informează AFP. Ştiri pe aceeaşi temă. Erdogan, în fruntea susţinerii cauzei … Miniștrii de Externe ai țărilor din Liga Arabă cer Washingtonului să…

Articol original

Rusia anunţă retragerea din Tratatul „Ceruri Deschise”. Ce impact va avea reacţia la decizia similară a SUA

Rusia a iniţiat procedurile interne pentru retragerea din Tratatul „Ceruri Deschise” („Open Skies”), ca reacţie la decizia similară a Statelor Unite, a anunţat, vineri, Ministerul de Externe de la Moscova.

„În contextul lipsei de progrese în eforturile de înlăturare a obstacolelor care afectează viitoarea funcţionare a Tratatului în noua situaţie, Ministerul rus de Externe anunţă iniţierea procedurilor interne în sensul retragerii Rusiei din Tratatul Ceruri Deschise. După finalizarea procedurilor de retragere, vor fi anunţaţi participanţii la tratat”, a comunicat instituţia, potrivit agenţiei Tass.

Retragerea SUA din Tratat a perturbat echilibrul de interese între participanţi şi a subminat rolul Tratatului în garantarea încrederii şi securităţii. Ca reacţie la retragerea SUA, Moscova a propus iniţiative specifice, „în conformitate cu prevederile fundamentale” ale acordului. „Regretăm că aceste iniţiative nu au beneficiat de susţinerea aliaţilor SUA”, precizează Ministerul rus de Externe.

Statele Unite au anunţat în mai 2020 retragerea din tratat

Statele Unite au anunţat, în mai 2020, retragerea din Tratatul „Ceruri Deschise” („Open Skies”), semnat cu alte peste 30 de ţări, inclusiv România, care permite efectuarea curselor aeriene de supraveghere pentru promovarea încrederii la nivel internaţional, Administraţia Donald Trump motivând decizia prin faptul că Rusia ar încălca acordul.

Administraţia Donald Trump a înştiinţat partenerii internaţionali despre retragerea din Tratatul „Ceruri Deschise” („Open Skies”) deoarece Rusia ar încălca acordul şi pentru că imaginile colectate prin zborurile permise pe bază de reciprocitate pot fi obţinute mai rapid şi prin costuri mai mici din sateliţi. Retragerea SUA din Tratat a devenit efectivă pe 22 noiembrie 2020.

Deteriorarea securităţii pe plan mondial

Decizia Statelor Unite de retragere din Tratatul „Ceruri Deschise” („Open Skies”), menit să faciliteze transparenţa internaţională asupra activităţilor militare, va genera deteriorarea securităţii pe plan mondial, avertizase Administraţia Vladimir Putin imediat după decizia Washingtonului. „Acest Tratat contribuie la detensionarea situaţiilor de criză şi la evitarea interpretărilor greşite asupra intenţiilor militare. Acordul reprezintă „un instrument major de cooperare între armate, contribuind la consolidarea încrederii reciproce. Pe măsură ce va scădea transparenţa, va scădea încrederea şi, implicit, nivelul de securitate”, a avertizat Ministerul de Externe de la Moscova, potrivit Mediafax.

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, îndemnase Rusia să respecte în totalitate Tratatul „Ceruri Deschise” („Open Skies”), astfel încât Statele Unite să nu se mai retragă din acordul privind transparenţa activităţilor militare.

Articolul Rusia anunţă retragerea din Tratatul „Ceruri Deschise”. Ce impact va avea reacţia la decizia similară a SUA apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Contul curent al balanţei de plăţi, deficit de 3,78 miliarde euro, în prima jumătate a anului

În perioada ianuarie – iunie 2018, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3 781 milioane euro, comparativ cu 3 526 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2017, conform datelor BNR. Ca structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 711 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 261 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 894 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 177 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2 194 milioane euro (comparativ cu 1 695 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2017), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2 258 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 64 milioane euro.

În perioada ianuarie – iunie 2018, datoria externă totală a crescut cu 1 894 milioane euro. În structură, datoria externă pe termen lung lung a însumat 66 902 milioane euro la 30 iunie 2018 (70,1 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,5 la sută faţă de 31 decembrie 2017, în timp ce datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2018 nivelul de 28 469 milioane euro (29,9 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 14,5 la sută faţă de 31 decembrie 2017.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 22,8 la sută în perioada ianuarie – iunie 2018, comparativ cu 23,9 la sută în anul 2017. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 iunie 2018 a fost de 4,9 luni, în comparaţie cu 5,4 luni la 31 decembrie 2017.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2018 a fost de 76,2 la sută, comparativ cu 87,2 la sută la 31 decembrie 2017.

 

Articol original

Festivalul George Enescu este în pericol de a nu mai fi organizat

Valer-Daniel Breaz, Ministrul Culturii și Identității Naționale, a declarat că este posibil ca instituția pe care o conduce să ajungă în imposibilitatea de a organiza și desfășura anumite manifestări, precum Festivalul Enescu. Declarațiile au fost făcute marți, într-o conferință de presă dedicată bugetului pe 2019 al MCIN.

“E un buget considerat nu doar de mine, ca ministru, ci și de cei implicați un buget suficient de mare”, a declarat ministrul.

Creșterea bugetului Ministerului Culturii și Identității Naționale (MCIN) de la 806 milioane de lei, în 2018, la peste 1 miliard de lei (1.006.225 mii lei), în 2019, a fost tema de bază a prezentării susținute de ministru marți, într-o conferință de presă organizată la Muzeul Țăranului Român din București, scrie Mediafax.

Principala creștere ar veni din suma alocată de la bugetul de stat, de 970,44 milioane de lei, față de 740,27 de milioane de lei în 2018. Acestei sume i se adaugă 34,92 de milioane de lei din venituri proprii și 850.000 de lei din fonduri externe nerambursabile.

Restaurarea monumentelor istorice e o prioritate

Programul național de restaurare a monumentelor istorice este una dintre prioritățile ministerului pentru 2019, Breaz subliniind o creștere a bugetului pentru acesta la 40 de milioane de lei, de la 7,3 milioane de lei în 2018.

Dintre proiectele finanțate din fonduri externe rambursabile, se împart 30 de milioane de lei între Opera Națională București, Muzeul Național “George Enescu”, Muzeul de Artă al României, Muzeul Kalinderu, reabilitarea Sălii Omnia a Centrului Național al Dansului, toate din Capitală, și reabilitarea Sălii Omniadin Craiova.

Citește și Licean român, câștigătorul concursului NASA: Tinerii să trăiască viața lor, nu a altora

O sumă de 300.000 de lei merge spre Programul PA 16/RO 12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului și Programul PA17/ RO13 Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european, din fonduri externe nerambursabile post-aderare.

Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 beneficiază de 102,8 milioane de lei, în timp ce 30 de milioane de lei merg spre Festivalul Internațional “George Enescu”.

6,4 milioane de lei alocate pentru evenimentele programate cu ocazia preluării președinției Consiliului Uniunii Europene

Bugetul ministerului pe 2019 mai prevede 6,4 milioane de lei pentru organizarea evenimentelor programate cu ocazia preluării președinției Consiliului Uniunii Europene.

Printre programele prevăzute pentru finanțare se numără participarea la Expoziția Internațională de Artă – Bienala de la Veneția 2019, cu 700.000 de lei, Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței Sighet și Memorialul Revoluției – Decembrie 1989, cu 1,9 milioane de lei, în timp ce suma de 2 milioane de lei este alocată pentru participarea la târgurile de carte internaționale.

Dintre proiectele depuse de Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2021, MCIN își asumă finanțarea celor depuse în 2018, cu suma de 4,5 milioane de lei.

Bugetul nu este încă aprobat, iar anumite manifestări precum Festivalul George Enescu sunt în pericol de a nu mai fi organizate

“Din păcate, suntem într-un moment în care nu avem încă semnat bugetul”, a spus ministrul. “Vom aștepta să vedem decizia Curții Constituționale. În momentul de față, legea ne permite să facem doar cheltuieli cu salarizarea, respectiv cheltuieli pentru utilități”, a explicat ministrul.

“E posibil să ajungem în imposibilitatea de a desfășura anumite manifestări și trebuie să aduc aici în discuție și Festivalul Enescu”, a mai spus Valer Breaz.

“Nu există nicio chestiune din punctul de vedere al întocmirii bugetului, este doar o răutate”, a fost de părere ministrul, care a arătat cu degetul spre “cine a trimis bugetul la Curtea Constituțională”, respectiv președintele Klaus Iohannis.

Restituirea donațiilor pentru sculptura “Cumințenia Pământului”, prelungită cu un an

Referitor la restituirea donațiilor pentru sculptura “Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, ministrul a declarat: “Banii încasați prin trezorerie au fost returnați în proporție de 99% în luna decembrie”. Termenele pentru restituirea donațiilor, stabilite inițial pentru 31 decembrie 2018, au fost prelungite cu un an, până pe 31 decembrie 2019, potrivit unui comunicat al ministerului din ultima lună a anului trecut.

În conferința de marți, ministrul a mai spus că nu dispune de informații privind data exactă până la care ar trebui semnat bugetul ca să nu existe întârzieri pentru cheltuielile legate de Festivalul Enescu, dar estimează că nu ar fi probleme dacă proiectul ar fi aprobat până pe 10 martie.

Citește și Începe-ți dimineața cu un avocado și-o banană

Articolul Festivalul George Enescu este în pericol de a nu mai fi organizat apare prima dată în Pedagoteca.

Articol original