Război Rusia - Ucraina, ziua 112 LIVE TEXT. Lupte violente în Donbas, Zelenski le cere ucrainenilor să reziste. NATO admite că Ucraina are nevoie de "mai multe arme grele"

Război Rusia - Ucraina, ziua 112. Se duc lupte violente în Donbas, acolo unde armata ucraineană încearcă să facă faţă ofensivei ruse. Volodimir Zelenski le cere soldaţilor săi "să reziste", în timp ce şefii NATO recunosc că Ucraina are nevoie de mai multe arme. Între timp, Rusia, prin Gazprom, a redus debitul de gaze naturale către Europa prin conducta Nord Stream 1. De asemenea, Rusia va începe să restricționeze accesul public la unele date guvernamentale în încercarea de a proteja țara de sancțiuni suplimentare, a declarat marți Ministerul de Finanțe. Ministerul a precizat că va restricționa parțial informațiile despre cheltuielile bugetare pe care le face publice, ca răspuns la "consecințele negative" ale sancțiunilor asupra economiei rusești. Papa a avut un nou mesaj referitor la război. "Poate a fost provocat într-un fel", a declarat Suveranul Pontif, care a ţinut să precizeze că discursul său nu este pro-Putin.

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - prezent, aici

Lupte violente în Donbas. Zelenski le cere compatrioţilor "să reziste": "Este vital să rămânem în Donbas!"

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut, marţi seară, compatrioţilor săi să "reziste" în Donbas, regiunea din estul Ucrainei considerată de el "vitală" şi de care va depinde viitorul războiului dus de Moscova contra Kievului, conform AFP, citat de news.ro. "Este vital să rămânem în Donbas!", a declarat Zelenski în alocuţiunea sa zilnică către naţiune, difuzată pe Telegram, "apărarea regiunii este esenţială pentru a da un indiciu despre cel care va domina în săptămânile următoare". Preşedintele ucrainean a făcut aceste afirmaţii în contextul în care combatanţii au făcut ravagii de câteva zile în Severodoneţk şi Lisiceansk, două oraşe gemene de aproximativ 100.000 de locuitori, a căror înfrângere ar permite trupelor de la Moscova să ţintească Sloviansk, în regiunea Doneţk, la 70 km vest.

"Trebuie să rezistăm", a spus Zelenski. "Cu cât inamicul suferă pierderi aici, cu atât mai puţin va avea forţa de a-şi continua agresiunea". Rusia a cerut marţi ucrainenilor să înceteze "rezistenţa absurdă" şi a propus un "culoar umanitar" de câteva ore, miercuri, cu scopul de a garanta "evacuarea în siguranţă a tuturor civililor, fără excepţie", refugiaţi în Azov, o uzină chimică din Severodoneţk, emblematică pentru acest oraş industrial. Potrivit şefului administraţiei din Severodoneţk, Oleksandr Striuk, "540 până la 560 de persoane" sunt refugiate în subteranele uzinei, amintind de situaţia de la oţelăria Azovstal, care a rezistat timp de mai multe săptămâni în portul Mariupol, la Marea Azov.

Kievul a indicat marţi că a primit trupurile a 64 de soldaţi ucraineni ucişi care au apărat oţelăria Azovstal, în cadrul unui schimb de rămăşiţe cu Moscova, dar seara nu a reacţionat la propunerea rusă în ceea ce priveşte Severodoneţk. Potrivit ONG-ului norvegian Refugee Council, în jur de 500 de civili sunt refugiaţi în uzina Azot, "aproape în întregime ruptă de orice provizii". Responsabilii ucraineni neagă orice încercuire a forţelor lor în această etapă. "Oraşul nu este izolat, există căi de comunicare chiar dacă sunt destul de complicate", a afirmat Striuk. Potrivit unui jurnalist AFP aflat la faţa locului, drumurile dintre Kramatorsk şi Lisiceansk sunt folosite pentru transportul de arme, în special lansatoare de rachete multiple Grad şi tunuri de artilerie, în timp ce vehicule speciale transportă tancuri care necesită reparaţii.

Forţele separatiste ruse şi pro-ruse încearcă de câteva săptămâni să cucerească pe Severodoneţk. Pentru Moscova, capturarea oraşului este esenţială pentru a permite cucerirea întregului Donbas, o regiune esenţial vorbitoare de limbă rusă deţinută parţial de separatişti pro-ruşi din 2014. Ca şi Severodoneţk, Lisiceansk este de acum practic deşert, cu cabluri electrice secţionate, magazine arse.  "Ruşii bombardează centrul oraşului fără oprire", a indicat pentru AFP un poliţist local. "24 din 24 de ore, non stop", adaugă colegul său. "Nu mai există un loc sigur", a spus un soldat care păzeşte staţia locală de pompieri şi „mai sunt [încă] o mulţime de oameni aici”. Pentru a înfrâna avansul rusesc, Kievul continuă să ceară arme de la occidentali. Dar „[am] primit [doar] aproximativ 10%” din armele de care Ucraina „are nevoie” şi fără de care „nu vom putea câştiga acest război”, a deplâns ministrul adjunct al Apărării Anna Maliar.

Ucraina are nevoie de "mai multe arme grele", potrivit şefului NATO

Ţările occidentale ar trebui să trimită Kievului mai multe arme grele pentru a o ajuta să combată armata rusă care progresează în estul Ucrainei, a declarat marţi seară secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, informează AFP, citat de news.ro. "Da, Ucraina are nevoie de mai multe arme grele", a spus Stoltenberg în timpul unei conferinţe de presă la Haga, după ce i-a întâlnit pe liderii a şapte ţări europene membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, înaintea unui summit important. NATO a început să "intensifice livrările de arme către Kiev", a adăugat el, subliniind că ucrainenii "depind absolut de (aceste livrări) pentru a face faţă agresiunii brutale a Rusiaie".

Grupul de contact pentru Ucraina se reuneşte miercuri la Bruxelles în jurul secretarului Apărării americane Lloyd Austin pentru a discuta despre o eventuală accelerare a acestor livrări de arme, în marja unei întâlniri ministeriale a NATO în capitala belgiană. Ucraina nu încetează să ceară occidentalilor să-i livreze mai multe arme şi echipamente militare perfecţionate pentru a face faţă invaziei ruse, şi reproşează ţărilor europene că întârzie luarea de măsuri. În ajunul summitului, prim-ministrul olandez Mark Rutte şi omologul său danez Mette Frederiksen l-au primit pe Stoltenberg şi pe mai mulţi lideri europeni, între care şeful guvernului polonez Mateusz Morawiecki, a cărei ţară este vecina Ucrainei.

"Nu am făcut destul pentru a apăra Ucraina, pentru a susţine poporul ucrainean, libertatea şi suveranitatea sa", a spus Morawiecki în timpul aceleiaşi conferinţe de presă. "Este motivul pentru care vă îndemn (...) să facem mai mult pentru a livra arme şi artilerie Ucrainei. Ei au nevoie pentru a-şi apăra ţara", a spus el, considerând că ţările occidentale îşi vor ruina "credibilitatea" în cazul înfrângerii Ucrainei de către Rusia. "Ar fi un eşec total şi un dezastru pentru Uniunea Europeană, valorile noastre şi pentru NATO", a afirmat el.

ONU îi avertizează pe ruși să nu adopte cu forța copii ucraineni

Un reprezentant al Organizației Națiunilor Unite susține că adopțiile nu sunt acceptate în timpul unei situații de criză și îi avertizează pe ruși să nu adopte copii din Ucraina, mutați în timpul războiului în Rusia, informează Mediafax. Se crede că mii de copii ucraineni au fost mutați în Rusia de la începutul invaziei. Un reprezentant al ONU avertizează că aceștia nu ar trebui să fie adoptați cu forța. „Reiterăm, inclusiv Federației Ruse, că adopția nu ar trebui să aibă loc niciodată în timpul sau imediat după situații de urgență", a declarat directorul regional al Fondului ONU pentru copii (Unicef) pentru Europa și Asia Centrală, Afshan Khan.

Ea a precizat că niciun copil nu poate fi presupus a fi orfan și că „orice decizie de mutare a unui copil trebuie să fie întemeiată pe interesul superior al acestuia și orice mișcare trebuie să fie voluntară". „În ceea ce privește copiii care au fost trimiși în Rusia, lucrăm îndeaproape pentru a vedea cu mediatorii și rețelele cum putem documenta cel mai bine aceste cazuri", a spus ea, adăugând că în prezent nu există acces la acești copii.

Rusia se protejează de sancțiuni. Restricționează informațiile despre cheltuielile bugetare

Rusia va începe să restricționeze accesul public la unele date guvernamentale în încercarea de a proteja țara de sancțiuni suplimentare, a declarat marți Ministerul de Finanțe.

Ministerul a precizat că va restricționa parțial informațiile despre cheltuielile bugetare pe care le face publice, ca răspuns la "consecințele negative" ale sancțiunilor asupra economiei rusești. Stimulat de prețurile ridicate la energie pentru exporturile vitale de petrol și gaze ale Rusiei, excedentul bugetar al țării a ajuns la 1.490 de miliarde de ruble (26 miliarde de dolari) în primele cinci luni ale anului, potrivit datelor Ministerului de Finanțe, conform Reuters, citat de Mediafax.

Conform planului bugetar, Rusia preconizează să câștige 25.000 de miliarde de ruble și să cheltuiască 23.700 de miliarde de ruble în acest an, însă oficialii au avertizat deja că țara este pregătită să cheltuiască fiecare rublă disponibilă pentru a-și proteja economia și cetățenii de sancțiunile occidentale impuse după ce Moscova a trimis trupe în Ucraina. Președintele Vladimir Putin a promis deja miliarde de dolari în noi plăți sociale, inclusiv pensii, iar ministerul de finanțe intenționează să apeleze la marele său Fond Național de Avuție, în valoare de 198 de miliarde de dolari, pentru a sprijini întreprinderile de stat cheie afectate de sancțiuni.

Ministerul Energiei a restricționat accesul la datele sale lunare privind producția lunară de petrol și gaze, o serie de companii mari nu au fost autorizate să își dezvăluie situațiile financiare, iar banca centrală a limitat, de asemenea, publicarea unor date. În cea mai recentă măsură, guvernul a propus ca mărimea rezervelor de aur și de valută ale Rusiei - în prezent dezvăluite public săptămânal - să devină secret de stat, într-o altă măsură pentru a proteja țara de sancțiuni. "Sancțiunile împotriva Rusiei diferă în ceea ce privește modul în care funcționează și gradul de consecințe negative. Acest lucru va ajuta la minimizarea riscului de noi sancțiuni", a declarat ministerul de finanțe.

Sursa